Prospecte medicamente.

Home » Posts filed under F

Se afișează postările cu eticheta F. Afișați toate postările

Furosemid, fiole

Compozitie - Furosemid, fiole
O fiola contine Furosemid: 0,02 g/2 ml.

Actiune terapeutica - Furosemid, fiole
Furosemid este un diuretic de ansa cu actiune diuretica si saluretica prompta, de intensitate mult mai mare decat alte diuretice (se instaleaza in decurs de cateva minute dupa injectare i.v. atat la omul sanatos cat si in retentiile hidrice) si cu o curba de actiune dependenta de doza. Dupa administrarea i.v., efectul apare in 5-15 min, este maxim in 15-30 min. si dureaza 2-3 ore. Actiunea Furosemidului are ca mecanism inhibitiare absorbtiei ionului de sodiu la nivelul ramurii ascendente a ansei Henle si de asemenea la nivelul tubului distal. Intr-un prim timp areloc cresterea perfuziei renale si reducerea reabsorbtiei de apa si electroliti la nivelul nefronului proximal. Ulterior prin reducerea volumului extracelular se produce scaderea diurezei. Furosemidul produce cresterea eliminarii de K+, Ca2+ (efect calciuric), Mg2+, aciditate titrabila, amoniac (substratul alcalozei metabolice induse de diuretice).In cazurile de edem pulmonar acut creste capacitanta venoasa sistemica, scazand presiunea de umplere a ventriculului stang. Efectul diuretic maxim al Furosemidului se poate ridica pana la 2/3 din filtratul glomerular. Preparatul este activ chiar in prezenta unei filtrari glomerulare mult compromise fiind eficace si in numeroase cazuri refractare la alte diuretice. Furosemidul inhiba carboanhidraza,cand sunt folosite doze mari. Creste secretia renala de renina si prostaglandine (indometacinul blocheaza aceasta secretie contracarand si efectul saluretic).

Indicatii - Furosemid, fiole
Edeme cardiace, hepatice, renale, gravidice, trombotice locale, edeme cerebrale. Hipertensiune arteriala (in hipertensiunea marcata se asociaza cu medicatia hipotensoare). Intoxicatia cu barbiturice (asociat cu perfuzia de substante alcalinizante, dupa asa-numita metoda scandinava). Hipercalcemie, diureza fortata in intoxicatii medicamentoase. Secretie neadecvata de hormon anti-diuretic, de hormon paratiroidian; astm.

Contraindicatii - Furosemid, fiole
Glomerulonefrita acuta, insuficienta renala acuta cu anurie, hipovolemie, alcaloza, hipokaliemie, asocierea cu curarizante, intoxicatia cu digitalice, ciroza hepatica decompensata, coma hepatica. Prudenta in porfirie, insuficienta cardiaca grava, diabet, guta, obstructia cailor urinare, hipertrofia de prostata, hipoparatiroidism, insuficienta renala acuta prin intoxicatii cu medicamente hepato sau nefrotoxice. in perioada precoce a sarcinii Furosemid se va administra numai daca exista indicatii stricte (exista putine dovezi ca Furosemidul ar influenta evolutia toxemiei gravidice); se administreaza cu prudenta la nou-nascuti, in special la cei cu icter (timp de injumatatire crescute de la 4-5 ore la 46 ore). Prudenta la asocierea cu: antiepileptice, cloralhidrat, alte diuretice (tiazidice), litiu, antiinflamatoare nesteroidiene, probenecid, fumat, teofilina, warfarina.

Reactii adverse - Furosemid, fiole
Rareori pot aparea fenomene de alergie cutanata sau leucotrombopenie, reversibile la sistarea tratamentului. Uneori pot avea loc modificari hemodinamice nefavorabile (hipotensiune ortostatica pana la colaps), diureza excesiva (la persoanele in varsta) cu deshidratare si spoliere de potasiu. Furosemid poate diminua efectul unor medicamente cum sunt catecolaminele sau dimpotriva poate intensifica efectul altora, de exemplu al antihipertensivelor (in special inhibitorilor enzimei de conversie), al tubocurarinei. Poate produce tulburari ale echilibrului hidroelectrolitic (hiponatremie, hipokaliemie, alcaloza metabolica hipocloremica), hiperlipemie, scade clearance-ul renal de Li, hiperuricemie, tulburari gastro-intestinale, depresie medulara, favorizeaza trombozele, ischemie cerebrala la varstnici, tulburari de vedere, ameteli, cefalee, parestezii, disfunctii hepatice, rahitism, nefrita alergica interstitiala, hipoacuzie sau surditate pasagera. in cazuri de supradozare: hipoglicemie acuta.

Mod de administrare - Furosemid, fiole
Administrarea parenterala a Furosemidului (i.v. sau i.m.) este indicata ori de cate ori se impune lichidarea rapida a unei retentii hidrice, de asemenea cand resorbtia intestinala este perturbata sau cand exista diferite piedici in calea administrarii per os a diureticului. Dozele uzuale sunt de 20-40 mg/zi, in pediatrie de 1 pana la 6 mg/kg corp. Dozele variaza de la caz la caz intre 0,020 g (1 fiola) si 0,400-0,600 g (20 fiole) cu o viteza de administrare i.v. de maximum 4 mg/min. In cazuri de nefroza sau insuficienta renala cronica se utilizeaza doze mai mari de Furosemid (160 mg). Sindrom hemolitic uremic: 2,5-4 mg/kg corp la fiecare 3-4 ore. Insuficienta cardiaca congestiva: perfuzii intravenoase continue cu doze mari (pana la 8 g/zi); este favorabila asocierea cu captropil (dar cu prudenta). Hipertensiune arteriala, edem pulmonar acut, in care administrarea intravenoasa a Furosemidului este imperativa, doza initiala este de 0,040 g (2 fiole) care poate fi repetata la nevoie dupa 20 minute. In edemul cerebral se injecteaza i.v. cate 0,020-0,040 g (1-2 fiole) de 3 ori pe zi. O actiune diuretica echivalenta se poate realiza si prin perfuzarea venoasa a unor doze egale, preparatul fiind diluat in prealabil in solutie de Ringer glucozata. Sindrom ascitic cirotic: in asociere cu spironolactona, 20-40 mg/zi. Tulburari respiratorii: astm - inhalatii de solutie de Furosemid pentru prevenirea astmului indus de exercitiu, are efecte similare cromoglicatului de sodiu. In intoxicatia cu barbiturice se injecteaza i.v. 0,040 g (2 fiole) de Furosemid in prima ora, perfuzandu-se concomitent 400 ml solutie de clorura de sodiu izotonica. Solutia injectabila de Furosemid poate fi administrata in amestec cu alte solutii alcaline, neutre sau slab acide cu capacitate de tamponare minima (solutie izotonica de clorura de sodiu, solutie Ringer, strofantina, glucoza). Nu se va injecta in amestec cu: solutii acide, in special cu cele avand o capacitate mare de tamponare (Vitamina C, Vitamina B1, Adrenalina, Noradrenalina, Pirolidinmetil-tetraciclina etc.). Sarurile bazelor organice sunt precipitate prin amestecarea cu Furosemid (de exemplu anestezicele locale, alcaloizii, narcoticele, antihistamicicele).

Furosemid, comprimate

Compozitie - Furosemid , comprimate
Un comprimat contine: 40 mg furosemida si excipienti: lactoza, amidon de porumb, dioxid de siliciu coloidal, talc, stearat de magneziu, q.s. pentru un comprimat.

Actiune terapeutica - Furosemid , comprimate
Furosemidul, un derivat sulfonamid-benzoic, este un diuretic foarte activ, creste mult eliminarea renala de saruri, este eficace si in conditiile unei filtrari glomerulare reduse, reduce presiunea arteriala crescuta si potenteaza medicatia anti-hipertensiva. Efectul diuretic incepe dupa 20-60 minute de la administrarea orala si dureaza 4-6 ore.

Indicatii - Furosemid , comprimate
Furosemidul este indicat in toate tipurile de edeme grave si in cazurile rezistente la tiazide. Este diureticul de electie in terapia insuficientei cardiace. Ratiuni similare il impun in terapia edemului pulmonar acut. De asemenea este indicat in edemul cerebral, in edeme trombotice locale si edeme gravidice. In hipertensiunea arteriala, furosemidul poate fi utilizat singur sau in asociatie cu alti agenti antihipertensivi. Este de asemenea indicat in insuficienta renala acuta sau cronica severa. In intoxicatiile acute medicamentoase se recomanda furosemidul pentru a creste eliminarea toxicului. Este util in intoxicatiile cu ioduri, bromuri sau fluoruri. De asemenea poate combate hiperkaliemia.

Contraindicatii - Furosemid , comprimate
Furosemid 40 mg este contraindicat la pacientii cu stari de hipovolemie sau deshidratare, hipokaliemie, alcaloza, ciroza decompensata in stadiul precomatos, insuficienta hepatica avansata, glomerulonefrita acuta, insuficienta renala acuta, hipersensibilitate (incrucisata cu sulfamide). Administrarea de Furosemid 40 mg este de asemenea contraindicata in intoxicatia cu digitalice.

Precautii - Furosemid , comprimate
Furosemid 40 mg se administreaza cu prudenta pacientilor cu insuficienta cardiaca grava, diabet, guta, obstructia cailor urinare, hipertrofia prostatei. Pacientii cu diabet trebuie avertizati ca Furosemid 40 mg poate creste nivelul glucozei in sange, afectand testele de glucoza urinara. Pacientii hipertensivi trebuie sa evite medicatiile care duc la cresterea presiunii sanguine. Furosemid 40 mg, ca si alte diuretice, este cuprins in lista substantelor dopante (interzise la sportivi).Se recomanda prudenta la administrarea furosemidului femeilor insarcinate in primul trimestru de sarcina si pacientilor in varsta. Datorita aparitiei furosemidului in laptele matern, administrarea acestuia la femeile care alapteaza trebuie efectuata cu precautie. La alcoolici cu hepatite cronice eliminarea furosemidului este modificata. La varstnici diureza sporita se poate asocia cu nicturie, prostatita si retentie urinara.

Reactii adverse - Furosemid , comprimate
In cursul terapiei cu Furosemid 40 mg pot aparea efecte secundare, efecte toxice si/sau efecte alergice. Efectele secundare pot fi dezechilibre hidro-electrolitice, acido-bazice si metabolice. Hipokaliemia este in general mai frecventa la inceputul tratamentului (cand raspunsul diuretic este abundent si restrictia dietetica severa) si in cazul tratamentului prelungit. Semnele clinice - slabiciune musculara, parestezii, hiporeflexie, somnolenta, anorexie, greata, constipatie, aritmii ectopice, modificari electrocardiografice caracteristice, mai rar afectarea rinichiului (deficit de concentrare, diminuarea filtrarii glomerulare) - apar cand se produce o scadere a potasiului total din organism. Hipokaliemia este indeosebi periculoasa la cirotici, unde poate contribui la declansarea comei hepatice. De asemenea, creste toxicitatea cardiaca a digitalicelor la pacientii digitalizati (risc de aritmii ectopice severe). in cursul tratamentului cu Furosemid 40 mg mai pot aparea: hiponatremie cu sau fara alcaloza hipocloremica, hipomagnezinemie (mai frecventa la diabetici si alcoolici), cresterea eliminarii calciului cu negativarea balantei calcice (mai ales la batrani), hipocalcemie (numai uneori) cu favorizarea tetaniei. De asemenea, tratamentul indelungat cu Furosemid 40 mg favorizeaza retinerea acidului uric in organism, impiedicand - prin competitie - secretia tubulara a acestui catabolit. Poate aparea hiper-uricemie sau chiar guta. Pot fi semnalate si cresteri ale lipoproteinelor si colesterolului sanguine. Furosemid 40 mg poate produce (in mai mica masura insa decat tiazidele) scaderea tolerantei la glucoza si hiperglicemie, de regula reversibile. Diabetul latent poate deveni manifest, iar diabetul manifest se agraveaza. Efectele toxice ale administrarii de Furosemid 40 mg pot fi: la nivelul sistemului gastrointestinal - pancreatita acuta (rar), icter; la nivelul sistemului nervos central - tinitus si surditate trecatoare sau definitiva (rar si dupa doze mari sau la bolnavii cu insuficienta renala); la nivelul sangelui - anemie aplastica (rar), trombocitopenie, agranulocitoza (rar), leucopenie. Reactiile dermatologice de hipersensibilizare care pot aparea sunt: vasculite cutanate, dermatite exfoliative, purpura, fotosensibilizare, urticarie, prurit.

Mod de administrare - Furosemid , comprimate
Furosemid 40 mg se administreaza obisnuit pe cale orala. in tratamentul edemelor dozele administrate sunt individualizate de medicul curant in conformitate cu raspunsul diuretic al pacientului si in sensul obtinerii unui efect terapeutic maxim. De asemenea, este importanta stabilirea dozelor minime necesare mentinerii acestui raspuns. La adulti dozele uzuale sunt de 40-80 mg/zi; in caz de ineficacitate se poate creste doza la intervale de 6 ore pana la obtinerea raspunsului sau cel mult pana la 240 mg/zi (1-3 prize). In insuficienta renala sunt uneori necesare doze mai mari - 500 mg sau 1 g pe zi. in general, folosirea de doze mari impune controlul debitului urinar si al electrolitilor si corectarea eventualelor dezechilibre. Faptul ca are o durata scurta de actiune (4-6 ore) obliga la repetarea dozei atunci cand se impune o diureza sustinuta. Pentru a evita depletia volumica se recomanda repartizarea dozei totale in doua sau mai multe prize, iar pentru a evita nicturia, cele doua doze vor fi administrate una dimineata si una la amiaza. Ori de cate ori este posibil se revine la administrarea in doza unica matinala. in hipertensiunea arteriala Furosemid 40 mg se utilizeaza singur sau asociat cu alti agenti antihipertensivi. Cand este utilizat ca monoterapie se recomanda administrarea a 2 20 mg/zi. Repartizarea dozei zilnice in doua prize este necesara pentru a evita reboundul care urmeaza in mod obisnuit dupa 6 ore de la pierderea initial crescuta de Na+. Pentru bolnavii hipertensivi care respecta un regim alimentar desodat sau pentru cei tratati si cu alte medicamente antihipertensive sunt suficiente doze mai mici ajustate in conformitate cu raspunsul terapeutic. In caz de oligurie, (daca filtrarea glomerulara scade sub 20 ml/min) se impun doze mai mari: intre 250-2 000 mg/24 h, din cauza excretiei reduse la nivelul tubului proximal. Argumente similare conduc la doze crescute in insuficienta cardiaca severa, refractara. La copii doza orala initiala este de 2 mg/kg corp administrat in doza unica. Daca raspunsul diuretic nu este satisfacator doza poate fi crescuta cu 1-2 mg/kg corp, dar nu mai devreme de 6-8 ore de la administrarea precedenta. Nu se recomanda doze mai mari de 6 mg/kg corp. Pentru o terapie de intretinere doza trebuie ajustata la nivelul minim la care se obtine raspunsul eficient.

Furorese 40 injekt, solutie injectabila

Compozitie - Furorese 40 injekt, solutie injectabila
Substanta activa: 1 fiola a 4 ml contine 42,66 mg furosemid sare de sodiu, ce corespunde la 40 mg furosemid. Alte ingrediente: clorura de sodiu, hidroxid de sodiu, apa "proinjectione".

Indicatii - Furorese 40 injekt, solutie injectabila
Furorese injekt se utilizeaza in cazul in care prin administrare orala de furosemid nu se obtine o excretie corespunzatoare (diureza): in cazul acumularilor de fluide in tesuturi (edeme) asociate afectiunilor cardiace si hepatice; edeme datorate afectiunilor renale (in sindromul nefrotic este primordiala terapia bolii de baza); insuficienta cardiaca acuta, in special cu edem pulmonar; utilizarea se va face concomitent cu alte masuri terapeutice;edeme cauzate de arsuri; puseu hipotensiv concomitent cu alte masuri terapeutice.

Contraindicatii - Furorese 40 injekt, solutie injectabila
Furorese injekt nu poate fi utilizat in: insuficienta renala cu anurie; insuficienta hepatica cu coma si precoma hepatica; deficiente grave de potasiu (hipopotasemie grava); deficiente grave de sodiu (hiposodemie);hipersensibilitate fata de furosemid sau sulfonamide. Dupa un prealabil consult cu medicul, Furorese injekt poate fi utilizat in conditii foarte precise si cu deosebita atentie, in afectiunile de mai jos. Deaceea va rugam sa va consultati cu medicul d-voastra. Acest lucru este valabil chiar daca in situatii similare ati utilizat acest medicament.Furosemid injekt poate fi administrat, cu o monitorizare riguroasa, in:hipotensiune severa; in Diabetes melitus latent sau manifest (cu uncontrol riguros al glicemiei); guta (control permanent al acidului uricin ser); obstructii ale cailor urinare (hipertrofia prostatei,hidronefroza, stenoza de ureter); sindrom nefrotic; ciroza hepatica asociata cu insuficienta renala; tulburari ale circulatiei cerebrale;boli coronariene; copii prematuri (pericol de dezvoltare a calculilor renali - nefrocalculoza, nefrolitiaza); control functional renal, (sonografie renala). Indicatie: La prematurii cu sindrom respirator tratamentul cu furosemid in primele saptamani de viata poate duce la persistenta Ductus arteriosus Botalli.

Sarcina si alaptare - Furorese 40 injekt, solutie injectabila
Furosemid injekt se utilizeaza in timpul sarcinii numai dupa o evaluare precisa beneficiu/risc. La mamele care alapteaza, la care este necesara terapia cu furosemid, trebuie avut in vedere ca furosemidul este eliminat in laptele matern si inhiba lactatia. In aceste cazuri este recomandat sa se intrerupa alaptarea.

Precautii - Furorese 40 injekt, solutie injectabila
In timpul terapiei de lunga durata cu "Furorese injekt" trebuie dozati, la intervale regulate electrolitii din ser (in special potasiu, sodiu si calciu), carbonatul acid, creatinina, ureea si acidul uric precum si glicemia. Pierderea in greutate datorita eliminarii masive de urina nu trebuie sa depaseasca 1 kg/zi, indiferent de cantitatea eliminata. La pacientii cu dereglari de mictiune (afectiuni prostatice) trebuie asigurat un flux liber de urina, deoarece o poliurie brusca poate duce la blocaj renal cu dilatarea vezicii urinare. In sindromul nefrotic, trebuie ales atent dozajul datorita pericolului aparitiei efectelor secundare exacerbate. Solutia injectabila nu se amesteca cu alte medicamente (cocktail) in aceiasi seringa. Trebuie avut grija ca pH-ul solutiei finale sa fie usor alcalin pana la neutru (valoarea pH sa nu fie mai mica de 7). Nu se utilizeaza solutiile acide deoarece poate aparea o precipitare a substantei active. Amestecul de injectat (de ex.solutie izotonica de clorura de sodiu) este utilizabil 24 h de la prepararea solutiei. Participarea la traficul rutier sau utilizarea masinii: Acest medicament poate modifica modul de reactie in traficul rutier si la utilizarea de masini chiar atunci cand se administreaza conform indicatiilor. Acest efect se accentueaza cand este asociat cu alcoolul.

Interactiuni cu alte medicamente - Furorese 40 injekt, solutie injectabila
Aminoglicozide, Cisplatin: Poate creste ototoxicitatea prin administrarea concomitenta cu furosemid. Deficientele de auz pot deveni ireversibile. Trebuie evitata asocierea acestor produse. Amine hipertensive (cum ar fi epinefrina si norepinefrina): administrate concomitent cu furosemidul micsoreaza efectul acestuia din urma. Antibiotice nefrotoxice (ex. amino-glicozide, cefalosporine, polimixine): creste efectul toxic al acestora prin asocierea cu furosemid. Antidiabetice: prin administrarea concomitenta cu furosemid se diminueaza efectul acestora. Antiinflamatoare nesteroidiene (ex. indometacina): diminueaza activitatea furosemidului. La pacientii care, sub tratament cu furosemid, dezvolta o hipovolemie, administrarea concomitenta de indometacin poate declansa o insuficienta renala acuta. Medicamente hipotensoare: este posibila o potentarea actiunii. In special, in cazul asocierii cu inhibitori ai enzimei de conversie (ACE), s-a observat o scadere drastica a tensiunii arteriale pana la stare de soc. Carbenoxolon: pierderi masive de potasiu. Cisplatin:asocierea cu furosemid se va face numai in cazul unui bilant pozitiv al echilibrului hidric, altfel se poate agrava nefrotoxicitatea acestuia. Glucocorticoizi: pierderi masive de potasiu. Glicozizi cardiotonici: apare o sensibilitate a muschiului cardiac (miocardului) datorita dezvoltarii hipopotasemiei si/sau hipomagneziemiei in cursul terapiei. Laxative: pierderi masive ale potasiului. Litiu: eliminare intarziata a litiului ca urmare a potentarii efectului cardio- si neurotoxic a litiului. Relaxanti musculari de tip curara: actiune potentata prin asociere cu furosemid. Fenitoin: diminueaza actiunea furosemidului. Probenicid: diminueaza actiunea furosemidului. Salicilati: (in doze mari): se mareste toxicitatea in cazul asocierii cu furosemid. Teofilina:potenteaza efectul furosemidului. Va rugam sa luati in considerare aceste recomandari, chiar in cazul in care vi s-au administrat aceste medicamente cu putin timp inainte.

Supradozare - Furorese 40 injekt, solutie injectabila
Daca exista banuiala ca s-a supradozat furosemidul, se va anunta imediat medicul. Simptome: tabloul clinic al supradozarii acute sau cronice este dependent de deficitul de apa - electroliti. Supradozarea poate duce la hipotensiune, dereglari de circulatie, dereglari ortostatice, deficit de electroliti (hipopotasemie, hiposodemie, hipocloremie) sau poate duce chiar la alcaloza. In cazul unei pierderi masive de lichide se poate ajunge la deshidratare, datorita diminuarii masei circulante, colaps si hemoconcentrare cu aparitia de tromboza. Cand pierderea de lichide si electroliti este rapida pot aparea tablouri delirante. Rar apare soc anafilactic (simptome: transpiratie, voma, cianoza,hipotensiune brusca, stari de lesin pana la coma). Terapia intoxicatiilor: in cazul supradozarii sau cand apar semne ale scaderii masei circulante sanguine (hipotensiune, dereglari ortostatice) trebuie intrerupt imediat tratamentul. Daca timpul scurs de la administrarea orala este scurt, se recomanda masuri primare de eliminare a toxicului (voma indusa, spalaturi stomacale) si masuri de reducere a absorbtiei (carbune medicinal). In cazuri grave trebuie supravegheati parametri ivitali si efectuat controlul repetat al: continutului in apa si electroliti (homeostazia ionica), echilibrului acidobazic (homeostazia acido-bazica), glicemiei, sumarului de urina, parametri ai caror devieri trebuie corectate. La pacientii cu dereglari de mictiune (de ex. adenom de prostata) trebuie avut grija a se realiza un flux normal al urinei, deoarece o poliurie brusca poate conduce la un blocaj renal cu dilatarea vezicii urinare. Terapie in hipovolemie: substitutie de volum. Terapie in hipopotasemie: substitutie de potasiu. Terapie in colaps circulatoriu: asezare pentru pozitie de soc, terapie de soc daca este necesar.

Reactii adverse - Furorese 40 injekt, solutie injectabila
Reactii alergice:Ocazional pot aparea reactii alergice. Acestea se pot manifesta ca stari febrile, reactii cutanate (de ex. exanteme, purpura, eritem multiform, dermatita exfoliativa, foto-sensibilitate), inflamatii ale vaselor (vasculita), infectii renale (nefrita interstitiala),micsorarea numarului de trombocite (trombopenie), micsorarea numarului de leucocite (leucopenie), anemie prin distrugerea globulelor rosii (anemie hemolitica), mai rar deficit de formare medulara a globulelor rosii (anemie aplastica) sau prin diminuare avansata a numarului de leucocite cu tendinta spre infectii si simptome generale grave (agranulocitoza). Aparitia socului anafilactic este rara si nu s-a semnalat decat dupa administrare i.v. Sange, coagularea sangelui:Diureza excesiva poate duce la o deshidratare ca urmare a micsorarii volumului de masa sanguina circulanta, cu colaps circular si hemoconcentrare. Ca efect al hemoconcentrarii, in special la persoanele in varsta, pot aparea tromboze. Continutul in electroliti: Deseori, ca urmare a eliminarii masive de apa si electroliti, apar dereglari in continutul hidric si de electroliti. De aceea se recomanda dozarea periodica a electrolitilor in ser (in special potasiu, sodiu, calciu). Datorita pierderilor crescute de sodiu pe cale renala, terapia cu furosemid poate determina - in special la pacientii cu regim hiposalin (clorura de sodiu) - o carenta a sodiului (hiposodemie) cu simptomele respective. Simptomele cele mai frecvent observate in carentele de sodiu se manifesta prin apatie, spasme musculare la nivelul gambelor, inapetenta, oboseala, somnolenta, stari de voma si confuzie. Un nivel scazut al potasiului (hipopotasemie) poate aparea ca rezultat al eliminarii masive de potasiu pe cale renala, in special la bolnavii cu restrictii la administrarea de potasiu si/sau pierderi extrarenale de potasiu (cum ar fi voma sau diaree cronica). Nivelul scazut al potasiului se manifesta frecvent prin urmatoarele simptome:neuromusculare (oboseala musculara, parestezii, paralizii), intestinale (voma, constipatie, acumulare intensa de gaze in tractul gastro-intestinal, meteorism), renale (excretie marita de urina-poliurie), cardiace (tulburari de foremare a impulsului si conductibilitatii lui), sete exagerata cu tendinta spre consum mare de lichide (polidipsie). Pierderile foarte mari de potasiu pot conduce la paralizie intestinala (ileus paralytic), sau la pierderea cunostintei pana la coma. Pierderea renala marita de calciu poate conduce la un insuficient nivel al calciului (hipocalcemie). In cazuri rare, aceasta poate determina o iritabilitate neuromusculara excesiva (tetanie). In eliminarile renale accentuate de magneziu, au fost observate in cazuri rare, tetanii sau tulburari de ritm cardiac, ca rezultat al unui nivel scazut de magneziu (hipomagneziemie). Sistemul circulator: In cazul excretiei excesive de urina (diureza), pot aparea tulburari circulatorii care se manifesta prin urmatoarele simptome: cefalee, ameteli, tulburari de vedere, uscaciune a gurii si sete, hipotensiune, tulburari circulatorii cu scaderea tensiunii la schimbarea pozitiei (dereglari ortostatice). Tract gastrointestinal: dereglarile gastrointestinale (de ex. greata, voma, diaree) sunt mai rare. Exista observatii izolate de aparitii de pancreatita acuta care este determinata de tratamentul indelungat cu furosemid (mai multe saptamani). Rinichi, tract urinar: La copii prematuri se poate dezvolta litiaza renala si/sau depunere de calciu in tesutul renal (nefrocalcinoza). La prematurii cu sindrom respirator, un tratament diuretic cu furosemid poate duce la marirea riscului unui Ductus arteriosus Botalli persistent. Simptomele unei insuficiente renale (de ex. hipertrofia de prostata, hidronefroza, stenoza de ureter) pot aparea sau se pot agrava. Urechi: In cazuri rare, datorita ototoxicitatii furosemidului, pot aparea dereglari reversibile ale auzului. Acest lucru este posibil datorita unei administrari prea rapide i.v., in special in cazul existentei unei insuficiente renale. Metabolism:Terapia cu furosemid este deseori insotita de o crestere a nivelului de acid uric in sange (hiper-uricemie). Aceasta poate declansa crize de guta la pacientii cu predispozitie la aceasta boala. Situatii ce antreneaza o crestere a nivelului glucozei in sange (hiperglicemie apar frecvent in tratamentul cu furosemid. Aceasta poate determina o inrautatire a metabolismului glucozei la bolnavii diabetici (Diabetes melitus manifest). Uneori apar manifestari ale unui diabet inaparent (Diabetes melitus latent). In terapia cu furosemid pot aparea cresteri ale lipidelor (colesterol, trigliceride) in ser si se poate observa, de asemenea, o crestere temporara a substantelor urinodependente (creatinina, uree). Ca o consecinta a pierderilor de fluide si electroliti ce insotesc terapia cu furosemid, poate aparea o alcaloza metabolica, iar una deja existenta se poate inrautati. Daca observati aparitia de efecte adverse la tratamentul cu furosemid, va rugam sa informati doctorul pentru a putea hotara asupra gravitatii acestora si a masurilor terapeutice ce vor trebui luate. La primele manifestari ale unei hipersensibilitati, Furorese injekt nu mai trebuie administrat. Conditii de pastrare: Furorese injekt se pastreaza la loc ferit de lumina. Valabilitate: Termenul de valabilitate este inscriptionat pe ambalaj. Va rugam nu folositi medicamentul dupa data de expirare!

Mod de administrare - Furorese 40 injekt, solutie injectabila
Daca medicul d-voastra nu va indica altfel, va recomandam schema de tratament de mai jos. Va rugam sa respectati indicatiile de utilizare pentru a obtine efectul scontat. Dozarea trebuie facuta individual, in special dupa obtinerea efectului dorit. Daca nu este altfel recomandat, se pot utiliza urmatoarele doze: In edeme datorate afectiunilor cardiace si hepatice: Doza initiala de 2-4 ml "Furorese injekt" (corespunzator a 20-40 mg furosemid), i.v. In cazuri deosebite, inedeme greu de rezolvat, dozele vor fi repetate la intervale corespunzatoare pana la obtinerea diurezei. In edeme datorate afectiunilor renale: Doza initiala de 24 ml, "Furorese injekt" (corespunzator a 20-40 mg, furosemid). In edeme deosebit de grave (greu de rezolvat), diureza se poate produce abia dupa administrarea a 20 ml (corespunzatoare a 200 mg forosemid) i.v. In sindromul nefrotic trebuie facut un dozaj atent datorita posibilitatii aparitiei efectelor adverse multiple. Insuficienta cardiaca acuta insotita, in special, de edem pulmonar: Utilizarea se va face concomitent cu alte masuri terapeutice.Doza initiala de 2-4 ml "Furorese injekt" (corespunzator a 20-40 mg furosemid), i.v.. Daca nu se realizeaza potentarea diurezei, se poate repeta dupa 30-60 minute, eventual se poate dubla doza. In edeme datorate arsurilor: Doza zilnica sau unica poate varia intre 4-10 ml "Furorese injekt" (corespunzator la 40-100 mg furosemid), iar in cazuri exceptionale, cand functia renala este deficitara, se pot administra chiar 25 ml "Furorese injekt" (corespunzator a 250 mg furosemid).Inaintea administrarii de "Furorese injekt" trebuie echilibrat deficitul volumului plasmatic (depletie de volum).

Furorese 20 injekt, solutie injectabila

Compozitie - Furorese 20 injekt, solutie injectabila
Substanta activa: 1 fiola a 2 ml contine 21,33 mg furosemid sare de sodiu ce corespunde la 20 mg furosemid. Alte ingrediente: clorura de sodiu, apa "pro injectione".

Indicatii - Furorese 20 injekt, solutie injectabila
Furorese injekt se utilizeaza in cazul in care prin administrare orala de furosemid nu se obtine o excretie corespunzatoare (diureza): in cazul acumularilor de fluide in tesuturi (edeme) asociate afectiunilor cardiace si hepatice; edeme datorate afectiunilor renale (in sindromul nefrotic este primordiala terapia bolii de baza); insuficienta cardiaca acuta, in special cu edem pulmonar; utilizarea se va face concomitent cu alte masuri terapeutice; edeme cauzate de arsuri; puseu hipotensiv concomitent cu alte masuri terapeutice.

Contraindicatii - Furorese 20 injekt, solutie injectabila
Furorese injekt nu poate fi utilizat in: insuficienta renala cu anurie; insuficienta hepatica cu coma si precoma hepatica; deficiente grave de potasiu (hipopotasemie grava); deficiente grave de sodiu (hiposodemie); hipersensibilitate fata de furosemid sau sulfonamide. Dupa un prealabil consult cu medicul, Furorese injekt poate fi utilizat in conditii foarte precise si cu deosebita atentie, in afectiunile de mai jos. De aceea va rugam sa va consultati cu medicul d-voastra. Acest lucru este valabil chiar daca in situatii similare ati utilizat acest medicament. Furosemid injekt poate fi administrat, cu o monitorizare riguroasa, in: hipotensiune severa; in Diabetes melitus latent sau manifest (cu un control riguros al glicemiei); guta (control permanent al acidului uric in ser); obstructii ale cailor urinare (hipertrofia prostatei, hidronefroza, stenoza de ureter); sindrom nefrotic; ciroza hepatica asociata cu insuficienta renala; tulburari ale circulatiei cerebrale; boli coronariene; copii prematuri (pericol de dezvoltare a calculilor renali - nefrocalculoza, nefrolitiaza); control functional renal, (sonografie renala). Indicatie: La prematurii cu sindrom respirator tratamentul cu furosemid in primele saptamani de viata poate duce la persistenta Ductus arteriosus Botalli.

Sarcina si alaptare - Furorese 20 injekt, solutie injectabila
Furosemid injekt se utilizeaza in timpul sarcinii numai dupa o evaluare precisa beneficiu/risc. La mamele care alapteaza, la care este necesara terapia cu furosemid, trebuie avut in vedere ca furosemidul este eliminat in laptele matern si inhiba lactatia. In aceste cazuri este recomandat sa se intrerupa alaptarea.

Precautii - Furorese 20 injekt, solutie injectabila
In timpul terapiei de lunga durata cu "Furorese injekt" trebuie dozati, la intervale regulate electrolitii din ser (in special potasiu, sodiu si calciu), carbonatul acid, creatinina, ureea si acidul uric precum si glicemia. Pierderea in greutate datorita eliminarii masive de urina nu trebuie sa depaseasca 1 kg/zi, indiferent de cantitatea eliminata. La pacientii cu dereglari de mictiune (afectiuni prostatice) trebuie asigurat un flux liber de urina, deoarece o poliurie brusca poate duce la blocaj renal cu dilatarea vezicii urinare. In sindromul nefrotic, trebuie ales atent dozajul datorita pericolului aparitiei efectelor secundare exacerbate. Solutia injectabila nu se amesteca cu alte medicamente (cocktail) in aceiasi seringa. Trebuie avut grija ca pH-ul solutiei finale sa fie usor alcalin pana la neutru (valoarea pH sa nu fie mai mica de 7). Nu se utilizeaza solutiile acide deoarece poate aparea o precipitare a substantei active. Amestecul de injectat (de ex. solutie izotonica de clorura de sodiu) este utilizabil 24 h de la prepararea solutiei. Participarea la traficul rutier sau utilizarea masinii: Acest medicament poate modifica modul de reactie in traficul rutier si la utilizarea de masini chiar atunci cand se administreaza conform indicatiilor. Acest efect se accentueaza cand este asociat cu alcoolul.

Interactiuni cu alte medicamente - Furorese 20 injekt, solutie injectabila
Aminoglicozide, Cisplatin: Poate creste ototoxicitatea prin administrarea concomitenta cu furosemid. Deficientele de auz pot deveni ireversibile. Trebuie evitata asocierea acestor produse. Amine hipertensive (cum ar fi epinefrina si norepinefrina): administrate concomitent cu furosemidul micsoreaza efectul acestuia din urma. Antibiotice nefrotoxice (ex. amino-glicozide, cefalosporine, polimixine): creste efectul toxic al acestora prin asocierea cu furosemid. Antidiabetice: prin administrarea concomitenta cu furosemid se diminueaza efectul acestora. Antiinflamatoare nesteroidiene (ex. indometacina): diminueaza activitatea furosemidului. La pacientii care, sub tratament cu furosemid, dezvolta o hipovolemie, administrarea concomitenta de indometacin poate declansa o insuficienta renala acuta. Medicamente hipotensoare: este posibila o potentare a actiunii. In special, in cazul asocierii cu inhibitori ai enzimei de conversie (ACE), s-a observat o scadere drastica a tensiunii arteriale pana la stare de soc. Carbenoxolon: pierderi masive de potasiu. Cisplatin: asocierea cu furosemid se va face numai in cazul unui bilant pozitiv al echilibrului hidric, altfel se poate agrava nefrotoxicitatea acestuia. Glucocorticoizi: pierderi masive de potasiu. Glicozizi cardiotonici: apare o sensibilitate a muschiului cardiac (miocardului) datorita dezvoltarii hipopotasemiei si/sau hipomagneziemiei in cursul terapiei. Laxative: pierderi masive ale potasiului. Litiu: eliminare intarziata a litiului ca urmare a potentarii efectului cardio- si neurotoxic a litiului. Relaxanti musculari de tip curara: actiune potentata prin asociere cu furosemid. Fenitoin: diminueaza actiunea furosemidului. Probenicid: diminueaza actiunea furosemidului. Salicilati: (in doze mari): se mareste toxicitatea in cazul asocierii cu furosemid. Teofilina: potenteaza efectul furosemidului. Va rugam sa luati in considerare aceste recomandari, chiar in cazul in care vi s-au administrat aceste medicamente cu putin timp inainte.

Supradozare - Furorese 20 injekt, solutie injectabila
Daca exista banuiala ca s-a supradozat furosemidul, se va anunta imediat medicul. Simptome: tabloul clinic al supradozarii acute sau cronice este dependent de deficitul de apa - electroliti. Supradozarea poate duce la hipotensiune, dereglari de circulatie, dereglari ortostatice, deficit de electroliti (hipopotasemie, hiposodemie, hipocloremie) sau poate duce chiar la alcaloza. In cazul unei pierderi masive de lichide se poate ajunge la deshidratare, datorita diminuarii masei circulante, colaps si hemoconcentrare cu aparitia de tromboza. Cand pierderea de lichide si electroliti este rapida pot aparea tablouri delirante. Rar apare soc anafilactic (simptome: transpiratie, voma, cianoza, hipotensiune brusca, stari de lesin pana la coma). Terapia intoxicatiilor: in cazul supradozarii sau cand apar semne ale scaderii masei circulante sanguine (hipotensiune, dereglari ortostatice) trebuie intrerupt imediat tratamentul. Daca timpul scurs de la administrarea orala este scurt, se recomanda masuri primare de eliminare a toxicului (voma indusa, spalaturi stomacale) si masuri de reducere a adsorbtiei (carbune medicinal). In cazuri grave trebuie supravegheati parametrii vitali si efectuat controlul repetat al: continutului in apa si electroliti (homeostazia ionica), echilibrului acidobazic (homeostazia acido-bazica), glicemiei, sumarului de urina, parametri ai caror devieri trebuie corectate. La pacientii cu dereglari de mictiune (de ex. adenom de prostata) trebuie avut grija a se realiza un flux normal al urinei, deoarece o poliurie brusca poate conduce la un blocaj renal cu dilatarea vezicii urinare. Terapie in hipovolemie: substitutie de volum. Terapie in hipopotasemie: substitutie de potasiu. Terapie in colaps circulatoriu: asezare pentru pozitie de soc, terapie de soc daca este necesar.

Reactii adverse - Furorese 20 injekt, solutie injectabila
Reactii alergice: Ocazional pot aparea reactii alergice. Acestea se pot manifesta ca stari febrile, reactii cutanate (de ex. exanteme, purpura, eritem multiform, dermatita exfoliativa, foto-sensibilitate), inflamatii ale vaselor (vasculita), infectii renale (nefrita interstitiala), micsorarea numarului de trombocite (trombopenie), micsorarea numarului de leucocite (leucopenie), anemie prin distrugerea globulelor rosii (anemie hemolitica), mai rar deficit de formare medulara a globulelor rosii (anemie aplastica) sau prin diminuare avansata a numarului de leucocite cu tendinta spre infectii si simptome generale grave (agranulocitoza). Aparitia socului anafilactic este rara si nu s-a semnalat decat dupa administrare i.v. Sange, coagularea sangelui: Diureza excesiva poate duce la o deshidratare ca urmare a micsorarii volumului de masa sanguina circulanta, cu colaps circular si hemoconcentrare. Ca efect al hemoconcentrarii, in special la persoanele in varsta, pot aparea tromboze. Continutul in electroliti: Deseori, ca urmare a eliminarii masive de apa si electrolisi, apar dereglari in continutul hidric si de electroliti. De aceea se recomanda dozarea periodica a electrolitilor in ser (in special potasiu, sodiu, calciu). Datorita pierderilor crescute de sodiu pe cale renala, terapia cu furosemid poate determina - in special la pacientii cu regim hiposalin (clorura de sodiu) - o carenta a sodiului (hiposodemie) cu simptomele respective. Simptomele cele mai frecvent observate in carentele de sodiu se manifesta prin apatie, spasme musculare la nivelul gambelor, inapetenta, oboseala, somnolenta, stari de voma si confuzie. Un nivel scazut al potasiului (hipopotasemie) poate aparea ca rezultat al eliminarii masive de potasiu pe cale renala, in special la bolnavii cu restrictii la administrarea de potasiu si/sau pierderi extrarenale de potasiu (cum ar fi voma sau diaree cronica). Nivelul scazut al potasiului se manifesta frecvent prin urmatoarele simptome: neuromusculare (oboseala musculara, parestezii, paralizii), intestinale (voma, constipatie, acumulare intensa de gaze in tractul gastro-intestinal, meteorism), renale (excretie marita de urina-poliurie), cardiace (tulburari de foremare a impulsului si conductibilitatii lui), sete exagerata cu tendinta spre consum mare de lichide (polidipsie). Pierderile foarte mari de potasiu pot conduce la paralizie intestinala (ileus paralytic), sau la pierderea cunostintei pana la coma. Pierderea renala marita de calciu poate conduce la un insuficient nivel al calciului (hipocalcemie). In cazuri rare, aceasta poate determina o iritabilitate neuromusculara excesiva (tetanie). In eliminarile renale accentuate de magneziu, au fost observate in cazuri rare, tetanii sau tulburari de ritm cardiac, ca rezultat al unui nivel scazut de magneziu (hipomagneziemie). Sistemul circulator: In cazul excretiei excesive de urina (diureza), pot aparea tulburari circulatorii care se manifesta prin urmatoarele simptome: cefalee, ameteli, tulburari de vedere, uscaciune a gurii si sete, hipotensiune, tulburari circulatorii cu scaderea tensiunii la schimbarea pozitiei (dereglari ortostatice). Tract gastrointestinal: dereglarile gastrointestinale (de ex. greata, voma, diaree) sunt mai rare. Exista observatii izolate de aparitii de pancreatita acuta care este determinata de tratamentul indelungat cu furosemid (mai multe saptamani). Rinichi, tract urinar: La copii prematuri se poate dezvolta litiaza renala si/sau depunere de calciu in tesutul renal (nefrocalcinoza). La prematurii cu sindrom respirator, un tratament diuretic cu furosemid poate duce la marirea riscului unui Ductus arteriosus Botalli persistent. Simptomele unei insuficiente renale (de ex. hipertrofia de prostata, hidronefroza, stenoza de ureter) pot aparea sau se pot agrava. Urechi: In cazuri rare, datorita ototoxicitatii furosemidului, pot aparea dereglari reversibile ale auzului. Acest lucru este posibil datorita unei administrari prea rapide i.v., in special in cazul existentei unei insuficiente renale. Metabolism: Terapia cu furosemid este deseori insotita de o crestere a nivelului de acid uric in sange (hiper-uricemie). Aceasta poate declansa crize de guta la pacientii cu predispozitie la aceasta boala. Situatii ce antreneaza o crestere a nivelului glucozei in sange (hiperglicemie apar frecvent in tratamentul cu furosemid. Aceasta poate determina o inrautatire a metabolismului glucozei la bolnavii diabetici (Diabetes melitus manifest). Uneori apar manifestari ale unui diabet inaparent (Diabetes melitus latent). In terapia cu furosemid pot aparea cresteri ale lipidelor (colesterol, trigliceride) in ser si se poate observa, de asemenea, o crestere temporara a substantelor urinodependente (creatinina, uree). Ca o consecinta a pierderilor de fluide si electroliti ce insotesc terapia cu furosemid, poate aparea o alcaloza metabolica, iar una deja existenta se poate inrautati. Daca observati aparitia de efecte adverse la tratamentul cu furosemid, va rugam sa informati doctorul pentru a putea hotara asupra gravitatii acestora si a masurilor terapeutice ce vor trebui luate. La primele manifestari ale unei hipersensibilitati, Furorese injekt nu mai trebuie administrat. Conditii de pastrare: Furorese injekt se pastreaza la loc ferit de lumina. Valabilitate: Termenul de valabilitate este inscriptionat pe ambalaj. Va rugam nu folositi medicamentul dupa data de expirare!

Mod de administrare - Furorese 20 injekt, solutie injectabila
Daca medicul d-voastra nu va indica altfel, va recomandam schema de tratament de mai jos. Va rugam sa respectati indicatiile de utilizare pentru a obtine efectul scontat. Dozarea trebuie facuta individual, in special dupa obtinerea efectului dorit. Daca nu este altfel recomandat, se pot utiliza urmatoarele doze: In edeme datorate afectiunilor cardiace si hepatice: Doza initiala de 2-4 ml "Furorese injekt" (corespunzator a 20-40 mg furosemid), i.v. In cazuri deosebite, in edeme greu de rezolvat, dozele vor fi repetate la intervale corespunzatoare pana la obtinerea diurezei. In edeme datorate afectiunilor renale: Doza initiala de 24 ml, "Furorese injekt" (corespunzator a 20-40 mg, furosemid). In edeme deosebit de grave (greu de rezolvat), diureza se poate produce abia dupa administrarea a 20 ml (corespunzatoare a 200 mg forosemid) i.v. In sindromul nefrotic trebuie facut un dozaj atent datorita posibilitatii aparitiei efectelor adverse multiple. Insuficienta cardiaca acuta insotita, in special, de edem pulmonar: Utilizarea se va face concomitent cu alte masuri terapeutice. Doza initiala de 2-4 ml "Furorese injekt" (corespunzator a 20-40 mg furosemid), i.v.. Daca nu se realizeaza potentarea diurezei, se poate repeta dupa 30-60 minute, eventual se poate dubla doza. In edeme datorate arsurilor: Doza zilnica sau unica poate varia intre 4-10 ml "Furorese injekt" (corespunzator la 40-100 mg furosemid), iar in cazuri exceptionale, cand functia renala este deficitara, se pot administra chiar 25 ml "Furorese injekt" (corespunzator a 250 mg furosemid). Inaintea administrarii de "Furorese injekt" trebuie echilibrat deficitul volumului plasmatic (depletie de volum). Criza hipertensiva: 2-4 ml "Furorese injekt" (corespunzator a 20-40 mg furosemid), asociat cu alte masuri terapeutice. Dozare la sugari si copii sub 15 ani: Daca nu este altfel indicat utilizarea "Furorese injekt" se va face numai in cazuri exceptionale sau situatii critice la sugari si copii sub 15 ani. Doza medie zilnica este de 0,5 mg furosemid/kg corp, administrat i.v.. Administrarea i.v. a solutiei de "Furorese injekt" trebuie sa se faca lent. Sa nu se depaseasca viteza de injectare de 0,4 ml "Furorese injekt" (corespunzator la 4 mg furosemid)/minut. Solutia injectabila nu se amesteca cu alte medicamente in aceeasi seringa. Trebuie avut grija ca pH-ul solutiei de injectat sa fie slab alcalin pana la neutru (sa nu fie sub 7). Solutiile acide nu trebuie utilizate, deoarece poate rezulta o precipitare a substantei acide. Solutia de administrat (ex. solutie izotonica de clorura de sodiu) se poate utiliza timp de 24 ore. Administrarea parenterala de "Furorese injekt" este bine sa fie urmata, imediat ce situatia o permite, de administrarea orala. Durata tratamentului o decide medicul curant. Aceasta este in functie de tipul si gravitatea afectiunii.

Furazolidona, comprimate

Forma de prezentare - Furazolidona, comprimate
Cpr. 100 mg; ct. 1 sau 50 blist. 20 cpr. (S/OTC)

Indicatii - Furazolidona, comprimate
Toxiinfectii alimentare (salmoneloze), dizenterii bacilare, enterite infectioase ale sugarului, lambliaza, dizenterie amoebiana; activ fata de numeroase tulpini de colibacili patogeni, salmonele, shigele, enterococi, stafilococi, ca si fata de Trichomonas, Giardia si Entamoeba.

Dozare si mod de administrare - Furazolidona, comprimate
Oral: Adulti: 100 mg de 1-4 ori/zi; Copii sub 1 an: 8-16 mg de 4 ori/zi, Copii 1-5 ani: 25-35 mg de 4 ori/zi, Copii peste 5 ani: 50 mg de 4 ori/zi.

Contraindicatii - Furazolidona, comprimate
Insuficienta renala grava, intoleranta la nitrofurani, copii sub o luna, deficit de G-6-PDH.

Atentionari si precautii speciale - Furazolidona, comprimate
Interactiuni medicamentoase cu IMAO, simpatomimetice cu actiune indirecta (amfetamina, efedrina), sedative, antihistaminice, tranchilizante si neuroleptice; prudenta in sarcina si alaptare.

Reactii adverse - Furazolidona, comprimate
Rareori cefalee, greata, voma (la doze mari), eruptii cutanate alergice, febra, artralgii, foarte rar agranulocitoza, anemie hemolitica (cei cu deficit de G-6-PDH); coloreaza urina in galben inchis.

Furazolidona forte, comprimate

Forma de prezentare - Furazolidona forte, comprimate
Cpr. 100 mg; ct. 1 sau 50 blist. 20 cpr. (S/OTC)

Indicatii - Furazolidona forte, comprimate
Toxiinfectii alimentare (salmoneloze), dizenterii bacilare, enterite infectioase ale sugarului, lambliaza, dizenterie amoebiana; activ fata de numeroase tulpini de colibacili patogeni, salmonele, shigele, enterococi, stafilococi, ca si fata de Trichomonas, Giardia si Entamoeba.

Dozare si mod de administrare - Furazolidona forte, comprimate
Oral: Adulti: 100 mg de 1-4 ori/zi; Copii sub 1 an: 8-16 mg de 4 ori/zi, Copii 1-5 ani: 25-35 mg de 4 ori/zi, Copii peste 5 ani: 50 mg de 4 ori/zi.

Contraindicatii - Furazolidona forte, comprimate
Insuficienta renala grava, intoleranta la nitrofurani, copii sub o luna, deficit de G-6-PDH.

Atentionari si precautii speciale - Furazolidona forte, comprimate
Interactiuni medicamentoase cu IMAO, simpatomimetice cu actiune indirecta (amfetamina, efedrina), sedative, antihistaminice, tranchilizante si neuroleptice; prudenta in sarcina si alaptare.

Reactii adverse - Furazolidona forte, comprimate
Rareori cefalee, greata, voma (la doze mari), eruptii cutanate alergice, febra, artralgii, foarte rar agranulocitoza, anemie hemolitica (cei cu deficit de G-6-PDH); coloreaza urina in galben inchis.

Furazolidon, comprimate

Compozitie - Furazolidon, comprimate
1 comprimat contine 25 mg sau 100 mg furazolidon.

Actiune terapeutica - Furazolidon, comprimate
Antiseptic intestinal activ fata de numeroase tulpini de colibacili patogeni, salmonele, shigele, enterococi, stafilococi, ca si fata deTrichomonas, Giardia si Entamoeba.

Indicatii - Furazolidon, comprimate
Toxiinfectii alimentare (salmoneloze), dizenterii bacilare, enterite infectioase ale sugarului, lambliaza, dizenterie amoebiana.

Mod de administrare - Furazolidon, comprimate
Oral Adulti: 1 comprimat a 100 mg de 1-4 ori/zi; Copii: 5-10 mg/kg corp si zi, respectiv 1/2 -2 comprimate a 25 mg.

Contraindicatii - Furazolidon, comprimate
Alergie la furazolidon, deficit de G-6-PD, nou-nascuti (pana la o luna). in timpul tratamentului si 4 zile dupa, nu se consuma bauturi alcoolice (reactii de tip disulfiram) si alimente ce contin tiramina: branzeturi preparate fermentate, bob, ficat de pui, heringi in saramura, extract de drojdie, vin si produse fermentate (risc de crize hipertensive si alte fenomene toxice).

Precautii - Furazolidon, comprimate
Furazolidon coloreaza urina in galben inchis.

Sarcina si alaptare - Furazolidon, comprimate
Se administreaza cu prudenta in timpul sarcinii si lactatiei.

Reactii adverse - Furazolidon, comprimate
Rareori cefalee, greata, voma (la doze mari), eruptii cutanate alergice, febra, artralgii, foarte rar agranulocitoza, anemie hemolitica (cei cu deficit de G-6-PD).

Furamebe forte, tablete

Compozitie - Furamebe forte, tablete
Furamebe Forte-Tablete contine: diloxanid furoat - 250 mg/tableta; metronidazol - 200 mg/tableta.

Actiune terapeuitca - Furamebe forte, tablete
Actiunea Diloxanidei ca antiamoebic este completa si potentata de efectele antiamoebice ale Metronidazolei.

Indicatii - Furamebe forte, tablete
Dizenterie acuta amoebica Amoebiaza intestinala cronica si Entamoeba Histolica sistemica, Giardia.

Reactii adverse - Furamebe forte, tablete
Furamebe Forte este bine tolerat in general, totusi la anumiti pacienti pot aparea unele deranjamente gastro-intestinale.

Mod de administrare - Furamebe forte, tablete
Adulti: 1-2 tablete de 3 ori pe zi imediat dupa mese timp de 7-10 zile. Copii (5-12 ani) :1/2-1 tableta de 3 ori pe zi timp de 7-10 zile.

Fungizone, solutie injectabila

Actiune terapeutica - Fungizone, solutie injectabila
Antibiotic, antifungic: Produs de Strptomyces nodosus; fungistatic sau fungicid In functie de concentratia medicamentul din lichidele corpului si de sensibilitatea agentului fungic. Nivel inalt al legarii de proteine (90%). Nivele maxime plasmatice: 0,5-2 μg/mL. T initial: 24h; faza a doua: 15 zile. Excretat lent prin rinichi. Cinetica difera de la adulti la copii.

Indicatii - Fungizone, solutie injectabila
Medicamentul este toxic; este utlizat in principal la pacientii cu infectii fungice progresive si posibil fatale. Parenteral: Infectii fungice invazive sistemice, potential fatale, inclusiv aspergiloza, criptococoza, blastomicoza Nord-Americana, candidoza sistemica, coccidomicoza; histoplasmoza, sporotricoza, zigomicoza, inclusiv mucormicoza cauzata de Mucor, Rhizopus si Absidia species. Infectii datorate speciilor sensibile de Conidiobolus si Basidiobolus. Terapia secundara In tratarea lesimaniozei mucocutantate americane. PO: candidoze orale datorate tulpinilor de Candida albicans. Topic: infectii cutanate si mucocutanate cu Candida (Monilla), In special la copii, adulti si bolnavii de SIDA.

Mod de administrare - Fungizone, solutie injectabila
Intravenos Doza test prin infuzie IV lenta-1 mg In 20 mL de solutie 5% dextroza injectabila trebuie perfuzata pe o durata de 20-30 min pentru a determina toleranta. Infectii fungice severe si rapid progresive: Initial- 0,25-0,3 mg/kg peo durata de 2-6 h. In functie de starea pacientului doza poate fi crescuta gradual cu 5-10 mg/zi pana la o doza finala de 0,5-0,7 mg/kg,fara a se depasi 1,5 mg/kg/zi. Aspergiloza: 1-1,5 mg/kg/zi pentru o doza totala de 3,6 g. Blastomicoza, Histoplasmoza: 0,5-0,6 mg/kg/zi pentru 4-12 saptamani. Candidoze, Coccidioidomicoze: 0,5-0,7 mg/kg/zi pentru 4-12 saptamani. Mucormicoze: 1-1,5 mg/kg/zi pentru 4-12 saptamani. Ficomicoze rinocerebrale: 0,25-0,3 mg/kg/zi pana la 1-1,5 mg/kg/zi. pentru o doza totala de 3-4 g. Sporotricoze: 0,5 mg/kg/zi pana la doza totala de 2,5 g. Leismanioza: 0,5 mg/kg/zi administrate in zile alternative, In 14 doze (nu este recomandata ca terapie primara) Profilaxia infectiilor fungice In transplantul de maduva osoasa: 0.1 mg/kg/zi. Paracoccidioidomicoze; 0,4-0,5 mg/kg/zi prin infuzie IV lenta pentru 4-12 saptamani. Irigatii ale vezicii biliare- Cistite candidozice: Irigati vezica biliara cu 50 μg/mL solutie, timp de 5-10 zile periodic sau continuu. Amfotericina, intratecal: Meningite, coccidioidale sau cryptococcale-Initial: 0,25 mg intratecal; crestere graduala pana la doza maxima tolerata (de obicei 0,25-1 mg la fiecare 2-5 zile) Crema, lotiune Infectii micotice- Se aplica liber pe leziunile candidozice 2/zi-4/zi Suspensie orala; Candidoze- Adulti si copii: 1mL (100 mg ) 4/zi

Contraindicatii - Fungizone, solutie injectabila
Hipersensibilitate la medicament mai putin in situatia cand boala ameninta viata pacientului si este sensibil doar la tratamentul cu Amfotericina B. Utilizat pentru a trata formele non-invazive ale bolilor fungice cum ar fi cadidoza orala, candidozele vaginale sau candidoze esofagiene la pacientii la care neutrofilele au valori normale. Lactatia.

Precautii - Fungizone, solutie injectabila
Efectele de supresie a maduvei osoase pot duce la cresterea incidentei infectiilor microbiene, intarzierea procesului de vindecare, hemoragii gingivale. Se utilizeaza cu precautie la pacientii care sufera transfuzii cu leucocite. Administrati suspensiile orale intre mese, daca este posibil, pentru a permite un contact indelungat cu leziunile orale. Se foloseste in primul rand pentru infectiile fungice potential fatale si progresive. Nu se foloseste pentru a trata bolile fungice non-invazive cum ar fi candidozele orale, vaginale sau esofagiene la pacientii la care numarul neutrofilelor se incadreaza in valorile normale. Leziunile intertriginoase raspund la tratament de obicei dupa cateva zile; durata tratamentului este de 1-3 saptamani. Leziunile interdigitale pot necesita 2-4 saptamani de terapie. Candidoza aparuta In zona scutecelor, cheilita angulara si leziunile cutanate glabre raspund In 1-2 saptamani. Urmatoarele aspecte pot scadea efectele secundare severe: - Administrati aspirina, acetaminofen, antihistaminice si antiemetice Inainte de perfuzare si mentineti echilibrul sodic. - Administrati medicamentul in zile alternative pentru a diminua anorexia si flebita. - Doze mici de corticoizi IV Inainte de perfuzare pot diminua reactiile febrile. - Adaugarea unei mici cantitati de heparina in perfuzie (500-2000 unitati ), scoaterea acului dupa terminarea perfuziei, alternarea locului de perfuzie, administrarea printr-o vena mare centrala pot scadea riscul de tromboflebita. Prepararea Amfotericinei B dezoxicolate: pentru a obtine o concentratie initiala de 5 mg/mL, injectati rapid 10 mL apa sterila pentru injectii (fara un agent bacteriostatic) in fiola utilizand un ac steril de 20. Fiola trebuie agitata imediat pana cand solutia coloidala se va limpezi. Pentru a obtine o perfuzie de 0.1 mg/mL, diluati mai departe 1:50 cu solutie dextroza 5% cu un pH de 4,2 sau mai mare. Determinati pH-ul fiecarui recipient cu dextroza inainte de utilixare (ph-ul este de obicei mai mare de 4,2). Daca pH-ul este mai mic de 4,2, adaugati 1-2 mL de solutie tampon la solutia de dextroza Inainte de a o utiliza pentru dilutia solutiei concentrate de Amfotericina B. Solutia tampon utilizata este de preferinta fosfat de sodiu dibazic (anhidru), 1.59 g; fosfat de sodiu monobazic (anhidru), 0.96 g; apa sterila pentru injectii, diluate In 100 mL. Sterilizati solutia tampon Inainte de utilizare. Sterilizarea se face fie prin filtrarea printr-o piatra / membrana care retine bacteriile fie prin autoclavare la 121°C. Trebuie utlilizate tehnici strict aseptice In prepararea solutiei injectabile; nu contine agenti bacteriostatici. Este interzisa diluarea sau reconstituirea cu solutie salina precum si amestecarea cu alte medicamente sau electroliti. Daca este administrata printr-o linie de perfuzare deja existenta, spalati cu solutie dextroza 5% Inainte si dupa perfuzare. Nu utilizati concentratul initial daca este prezent vreun precipitat. Protejati de lumina solutia pe durata administrarii. Totusi, pierderea activitatii medicamentoase in timpul administrarii este neglijabila daca solutia este expusa timp de 8 ore sau mai putin. Incepeti terapia in venele cele mai distale. Cand este administrat periferic schimbarea locului de perfuzare la fiecare doza poate scade incidenta flebitelor. Observatii pentru pacient – familie:Efectele gastro-intsetinale pot fi ameliorate daca se administreaza antihistaminice sau antiemetice inaintea medicamentului sau prin administrarea medicamentului inainte de mese. In caz de diaree mesele ar trebui sa fie dese si putine cantitativ. Anuntati orice anorexie, Greturi si Varsaturi, cefalee, rash, febra sau frisoane. Anuntati medicului orice scadere a aportului si eliminarilor si scaderea severa in greutate. Consumati zilnic 2,5 L de lichide pentru a preveni efectul nefrotoxic al medicamentului. Anuntati medicului S&S neurologice cum ar fi tinitus, tulburarea vederii sau vertijul. Terapia cu amfotericina este, de obicei, pe termen lung (6-11 saptamani) pentru a asigura raspunsul terapeutic necesar si pentru a preveni recaderile. Indicatiile pentru terapia cu creme sau lotiuni: Nu pateaza pielea atunci cand se aplica la locul leziunii. Orice modificare a culorii hainelor determinata de creme sau lotiuni poate fi indepartata prin spalarea cu apa si sapun. Nu purtati imbracaminte ocluziva pentru zona respectiva; poate favoriza dezvoltarea fungilor. Evaluarea si controlul terapiei: Monitorizati hemoleucograma, culturile, precum si functiile renale si hepatice. In cazul aparitiei oricaror efecte adverse, incetati terapia si anuntati. Verificati daca exista hemoragii, disfunctii renale sau hepatice. Verificati daca exista reactii alergice la Amfotericina B, efecte adverse sau reactii de hipersensibilitate. Verificati varsta si starea psihica a pacientului. Efectuati culturi si/sau studii histologicei inainte de inceperea terapiei sistemice. Monitorizati aportul si eliminarile; anuntati modificarile de eliminare; urina tulbure. Cantariti pacientul de 2 ori/saptamana; verificati daca prezinta semne de malnutritie/deshidratare. Revedeti lista medicamentelor prescrise pentru a va asigura ca nu exista interactiuni nefavorabile. Asigurati-va ca este preparata forma corecta a medicamentului pentru administrare; forma IV numai in solutie dextroza 5%. Notati rezultatele unei doze test de 1 mg (1mg In 20 mL solutie dextroza 5% pe o durata de 20-30 min) precum si raspunsul. Premedicati cu antipiretice, antihistaminice, corticosteroizi si / sau antiemetice pentru a reduce efectele secundare. Perfuzati lent, monitorizand SV la fiecare 15-30 min pe durata primei doze; Intrerupeti perfuzia In cazul aparitiei efectelor secundare. Anticipati hipokalemia in timpul terapiei cu digoxin; Observati daca exista semne de toxicitatate, slabire musculara si monitorizati k+ si nivelele de digoxin. Administrarea intratecala a Amfotericinei B poate produce inflamatia radacinilor nervoase spinale; anuntati pierderea senzatiilor sau caderile piciorului. Testele de laborator cresc AST, ALT, GGT, LDH, fosfatazele alcaline, creatinina serica, azotemia, bilirubina. Hipomagnezemie, hiperkalemie, hipokalemie, hipercalcemie, acidoza, hipo/hiperglicemie, hiperamilazemie, hiperuricemie, hipofosfatemie.

Supradozarea - Fungizone, solutie injectabila
Simptome: stop cardiopulmonar. Tratament: Intreruperea terapiei, monitorizarea starii clinice si asigurarea terapiei suportive.

Interactiuni medicamentoase - Fungizone, solutie injectabila
Aminoglicozide. Nefrotoxicitate aditionala si / sau ototoxicitate. Anti-neoplazice. Creste riscul de toxicitate renala, bronhospasm si hipotensiune. Antifungicidele azolice. Creste riscul rezistentei fungice la Amfotericina B. Corticosteroizi, corticotropina. Creste riscul hipokalemiei → disfunctii cardiace. Ciclosporina. Creste riscul toxicitatii renale. Glicozide digitalice. Creste riscul hipokalemiei → incidenta toxicitatii digitalice. Medicamente nefrotoxice. Creste riscul de nefrotoxicitate. Relaxante ale musculaturii scheletale, chirurgicale (de ex. succinocolina, d-tubocurarina). Creste relaxarea musculaturii datorita hipokalemiei indusa de Amfotericina B. Tacrolimus. Cresterea nivelelor creatininei serice. Tiazidele. Creste depletia electrolitilor, mai ales a potasiului. Zidovudine. Creste riscul de mielotoxicitate si nefrotoxicitate.

Reactii adverse - Fungizone, solutie injectabila
Gastro-Intestinale:anorexie, greturi si varsaturi, diaree, dureri epigastrice (frecvente), insuficienta hepatica acuta, hepatite, melena, icter, gastroenterita hemoragica. SNC: cefalee (cel mai frecvent), convulsii, tinitus, vertij, neuropatii periferice, encefalopatie, simptome neurologice. Cardio-Vasculare:hipotensiune (cel mai des), stop cardiac, insuficienta cardiaca, fibrilatii ventriculare, aritmie, hipertensiune. Dermatologice: rash, mai ales maculopapular, prurit. Hematologice: anemie normocromica, anemie normocitara (cel mai frecvent), agranulocitoza, defecte de coagulare, trombocitopenie, leucopenie, eozinofilie, leucocitoza. Genito-urinare : scaderea functiei renale, azotemie, hipostenurie, acidoza tubulara renala. Respirator: tahipnee (cel mai des), soc, edem pulmonar, pneumonie de hipersensibilitate, bronhospasm. Oftalmologice: tulburarea vederii, diplopie. Diverse: febra (cu frisoane si tremor) care se produce la 15-20 min dupa Inceperea tratamentului, pierderi In greutate, dureri generalizate (inclusiv musculare sau articulare), flusing, anafilaxie si alte reactii alergice.

Fulsed, solutie injectabila

Forma de prezentare - Fulsed, solutie injectabila
Solutie injectabila 5 mg/ml; ct. 10 fl. 1 ml (S)

Indicatii - Fulsed, solutie injectabila
Oral: Tulburari ale ritmului somnului si insomnie. Injectabil: Preanestezie, inainte de procedurile diagnostice sau de operatiile efectuate sub anestezie locala. Sedare de durata in terapie intensiva. Inductia sau mentinerea anesteziei.

Dozare si mod de administrare - Fulsed, solutie injectabila
Oral: adulti: 7,5-15 mg. Pacienti in varsta, debilitati, cu insuficienta renala oi/sau IH 7,5 mg. Injectabil: adulti: 0,07-0,1 mg/kg; Copii: 0,15-0,20 mg/kg; Varstnici si tarati: 0,025-0,05 mg/kg.

Contraindicatii - Fulsed, solutie injectabila
Hipersensibilitate la benzodiazepine.

Atentionari si precautii speciale - Fulsed, solutie injectabila
Nu este indicat in tratament primar al insomniei, in psihoze si in depresiile psihice severe; prudenta in leziuni cerebrale organice, insuficienta respiratorie severa, miastenia gravis, boli obstructive pulmonare, insuficienta renala, insuficienta cardiaca congestiva, prematuri si nou-nascuti; interactiuni medicamentoase cu cimetidina, eritromicina, neuroleptice, tranchilizante, antidepresive, hipnotice, analgetice, anestezice, alcool, ciclosporina, amiodarona, neuroleptice; sarcina si alaptare; soferi si activitati de precizie.

Reactii adverse - Fulsed, solutie injectabila
Fenomene de dependenta, episoade amnezice, hipertensiune arteriala, tahicardie, depresie respiratorie, apnee, stop respirator si/sau cardiac; hipersensibilitate generalizata, agitatie, hiperactivitate si agresivitate, convulsii tonico-clonice si tremor muscular, amnezie anterograda.

Fucithalmic, gel oftalmic

Forma de prezentare - Fucithalmic, gel oftalmic
Gel. oft. 1%; ct. 1 tub 5 g

Indicatii - Fucithalmic, gel oftalmic
Tratamentul infectiilor cutanate determinate de microorganisme sensibile la acidul fusidic: impetigo, plagi infectate, hidrosadenita, foliculite, furuncule, abcese, eritrasma. Gelul oftalmic este indicat pentru tratamentul infectiilor oculare determinate de microorganisme sensibile la acisul fusidic (conjunctivite, blefarite, keratite, dacriocistite).

Dozaj si mod de administrare - Fucithalmic, gel oftalmic
Crema/unguentul se aplica local de 2-3 ori/zi, dupa spalarea si uscarea zonei afectate, cu sau fara pansament ocluziv, timp de 7 zile. In infectiile oculare se instileaza in sacul conjunctival o picatura de gel oftalmic de 2 ori pe zi. Tratamentul se va continua cel putin 2 zile dupa ce ochiul revine la aspectul normal.

Contraindicatii - Fucithalmic, gel oftalmic
Hipersensibilitate. Infectii cutanate la nivelul zonei mamare la femeile care alapteaza.

Atentionari - Fucithalmic, gel oftalmic
Indicat numai pentru aplicatii cutanate. Nu se aplica pe mucoase sau pe plagi. Trebuie evitat contactul cu ochii, in tratamentul cu Fucidin crema/unguent. In timpul tratamentului cu fucithalmic nu se vor aplica lentile de contact.

Reactii adverse - Fucithalmic, gel oftalmic
Fenomene de iritatie sau hipersensibilizare (eritem, prurit, senzatie de arsura), usturime locala oculara. Putin probabil reactii adverse sistemice (toxi-citate hepatica).

Fucidin, unguent

Forma de prezentare - Fucidin, unguent
Unguent 2%, ct. 1 tub 15 g

Indicatii - Fucidin, unguent
Tratamentul infectiilor cutanate determinate de microorganisme sensibile la acidul fusidic: impetigo, plagi infectate, hidrosadenita, foliculite, furuncule, abcese, eritrasma. Gelul oftalmic este indicat pentru tratamentul infectiilor oculare determinate de microorganisme sensibile la acisul fusidic (conjunctivite, blefarite, keratite, dacriocistite).

Dozaj si mod de administrare - Fucidin, unguent
Crema/unguentul se aplica local de 2-3 ori/zi, dupa spalarea si uscarea zonei afectate, cu sau fara pansament ocluziv, timp de 7 zile. In infectiile oculare se instileaza in sacul conjunctival o picatura de gel oftalmic de 2 ori pe zi. Tratamentul se va continua cel putin 2 zile dupa ce ochiul revine la aspectul normal.

Contraindicatii - Fucidin, unguent
Hipersensibilitate. Infectii cutanate la nivelul zonei mamare la femeile care alapteaza.

Atentionari - Fucidin, unguent
Indicat numai pentru aplicatii cutanate. Nu se aplica pe mucoase sau pe plagi. Trebuie evitat contactul cu ochii, in tratamentul cu Fucidin crema/unguent. In timpul tratamentului cu fucithalmic nu se vor aplica lentile de contact.

Reactii adverse - Fucidin, unguent
Fenomene de iritatie sau hipersensibilizare (eritem, prurit, senzatie de arsura), usturime locala oculara. Putin probabil reactii adverse sistemice (toxi-citate hepatica).

Fucidin, crema

Forma de prezentare - Fucidin, crema
Crema 2%; ct. 1 tub 15 g

Indicatii - Fucidin, crema
Tratamentul infectiilor cutanate determinate de microorganisme sensibile la acidul fusidic: impetigo, plagi infectate, hidrosadenita, foliculite, furuncule, abcese, eritrasma. Gelul oftalmic este indicat pentru tratamentul infectiilor oculare determinate de microorganisme sensibile la acisul fusidic (conjunctivite, blefarite, keratite, dacriocistite).

Dozaj si mod de administrare - Fucidin, crema
Crema/unguentul se aplica local de 2-3 ori/zi, dupa spalarea si uscarea zonei afectate, cu sau fara pansament ocluziv, timp de 7 zile. In infectiile oculare se instileaza in sacul conjunctival o picatura de gel oftalmic de 2 ori pe zi. Tratamentul se va continua cel putin 2 zile dupa ce ochiul revine la aspectul normal.

Contraindicatii - Fucidin, crema
Hipersensibilitate. Infectii cutanate la nivelul zonei mamare la femeile care alapteaza.

Atentionari - Fucidin, crema
Indicat numai pentru aplicatii cutanate. Nu se aplica pe mucoase sau pe plagi. Trebuie evitat contactul cu ochii, in tratamentul cu Fucidin crema/unguent. In timpul tratamentului cu fucithalmic nu se vor aplica lentile de contact.

Reactii adverse - Fucidin, crema
Fenomene de iritatie sau hipersensibilizare (eritem, prurit, senzatie de arsura), usturime locala oculara. Putin probabil reactii adverse sistemice (toxi-citate hepatica).

Fructoza, solutie injectabila

Compozitie - Fructoza, solutie injectabila
Fiole a 100 ml solutie apoasa injectabila continand fructoza 20%.

Actiune terapeutica - Fructoza, solutie injectabila
Monozaharida asimilata si metabolizata cu usurinta, participa la metabolismul glucidic chiar in absenta insulinei, se transforma inglicogen, reface rezervele energetice, protejeaza proteinele de catabolizare.

Indicatii - Fructoza, solutie injectabila
Aport caloric in cadrul alimentatiei parenterale.

Contraindicatii - Fructoza, solutie injectabila
Intoleranta la fructoza-sorbita, deficit de fructozo-1, 6-difosfataza, hiperlactatemie, intoxicatie acuta cu alcool metilic (favorizeaza oxidarea in formaldehida); la diabetici trebuie stabilita in prealabil toleranta la fructoza.

Reactii adverse - Fructoza, solutie injectabila
Congestia fetei, epigastralgii, sudoratie (dozele mari); in caz de intoleranta poate provoca hipoglicemie, leziuni hepatice si renale; tromboflebita locala.

Mod de administrare - Fructoza, solutie injectabila
In perfuzie intravenoasa lenta, dozata dupa caz (a nu se depasi 800 mg fructoza/kilocorp si ora).

Fructolecitina, granule

Compozitie - Fructolecitina, granule
Epifruit 107: 100 g contin:zaharoza: 7 g; bucatele de fructe: 12 g; lecitina din soia pana la 100 g.

Actiune terapeutica - Fructolecitina, granule
Lecitina este un complex de fosfolipide care actioneaza in sensul favorizarii cresterii si dezvoltarii organismului si al potentarii capacitatii de munca fizica si intelectuala. Vitaminele naturale continute in fructele din compozitie au actiune sinergica.

Indicatii - Fructolecitina, granule
Produsul completeaza hrana zilnica si aduce un aport de fosfor si vitamine pentru marirea randamentului intelectual (la scolari, studenti etc.) si fizic (sportivi de performanta, lucratori care efectueaza o munca grea). Contribuie la recuperarea organismului in stari de convalescenta si nevrotice; amelioreaza memoria, creste vitalitatea organismului si regleaza somnul.

Doze si mod de administrare - Fructolecitina, granule
Adulti: 3 lingurite cu varf pe zi. Copii: 3 lingurite rase pe zi. Durata unei cure este de 6 saptamani. Cura se poate relua dupa o pauza de 10 zile. Nu se va administra seara.

Link-uri utile